/ Educaţie pentru sănătate  

Malaria

 

      Malaria reprezintă un pericol pentru 40% din populaţia terrei. În fiece an 300 - 500 mln. de oameni sunt contaminaţi de această boală, dintre care circa 2 mln. decedează. Cea mai afectată zonă continuă să fie considerată Africa – la sud de Sahara, urmată de Asia de Sud-Est, America Latină, Orientul Apropiat. Ţările europene sunt zone libere de malarie, înregistrînd doar cazuri sporadice de import. Dintre cele aproximativ 10 mii de cazuri de malarie cu care se confruntă anual Europa, 75 la sută dintre ele se înregistrează în Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia, ca urmare a circulaţiei libere a cetăţenilor şi turiştilor.

       Organizaţia Mondială a Sănătăţii a întocmit Ziua Mondială de combatere a malariei în mai 2007 la a 60 Sesiune. Această zi afirmă eforturile de asigurare a luptei efective contra malariei şi oferă posibilităţi pentru:
- ţărilor afectate de malarie – prin schimb de experienţă şi susţinerea reciprocă;
- noilor finanţatori – prin alăturarea la parteneriatul mondial pentru combaterea malariei;
- cercetătorilor ştiinţifici şi instituţiilor de învăţămînt - pentru a atrage atenţia atît a experţilor cît şi a societăţii;
- partenerilor mondiali, companii şi fonduri - pentru a demonstra eforturile precum şi realizarea acţiunilor efective.

      În acest an, de Ziua Mondială de combatere a malariei va accentua atenţia asupra acestei probleme globale. Aceasta prevede antrenarea în parteneriat a tuturor organizaţiilor mondiale în lupta contra malariei.

       In Republica Moldova situaţia malariogenă rămîne a fi tensionată. În anul 2008 în total au fost examinate la malarie 3450 persoane. S-au înregistrat 44 cazuri de îmbolnăviri, toate fiind de import: 1 caz din Federaţia Rusă, 2 cazuri din Afganistan, cîte un caz Ciad şi Кongo şi 38 (86%) din Sudan. Vîrsta celor bolnavi se extinde între 21 şi 50 ani, majoritatea din ei (42)_fiind de gen masculin. Ponderea maximă, 82%, prezintă angajaţii care au activat ca constructori în bază de conrtact în ţări endemice prin malarie, 16% sunt colaboratori ai aviaţiei civile şi un caz - muncitor în Federaţia Rusă. În 3 cazuri, Afganistan şi Federaţia Rusă, s-a depistat malaria terţă, în celelalte 41 - tropicală. Printre cazurile de malarie tropicală la 5 persoane boala a evoluat grav, unul terminîndu-se cu deces. Cazurile de îmbolnăviri s-au înregistrat pe parcursul întregului an (inclusiv şi în lunile aprilie-octombrie, sezonul de activare a ţînţarilor), ce prezintă pericol pentru apariţia cazurilor indigene de îmbolnăviri.

      În anul curent, lunile ianuarie-martie, a crescut considerabil numărul cazurilor de malarie importată, fiind înregistrate 36 cazuri, în comparaţie cu 5 cazuri pe perioada similară a anului 2008.

       Malaria este o maladie parazitară din grupul infecţiilor sanguine care prezintă pericol pentru viaţă.

      Actualmente e cunoscut, că malaria este provocată de un parazit ce face parte din specia protozoarelor şi se numeşte plasmodiul malaric. La om parazitează 4 specii:
- Plosmodium falciparum
- Plosmodium vivax
- Plosmodium ovale
- Plosmodium malariae

  
Semnele clinice

        Boala este transmisă la om prin înţepătura ţînţarului infectat de genul Anopheles. Simptomele apar dupa 2-3 săptămîni de la infectare. Clinic se manifestă prin febră, dureri de cap, tulburări digestive, dureri musculare. Mai apoi evoluează în cicluri cu alternanta de febră, însoţită de frison şi transpiraţii reci. Deoarece agentul malariei afectează globulele roşii ca consecinţă se dezvoltă anemia, asociată de hepatosplenomegalie.

        Deosebit de grav evoluează malaria tropicală, provocată de Plazmodium falciparum, responsabilă de 98% de decese malarice.  

Transmiterea infecţiei

       În diferite regiuni, transmiterea malariei depinde de factorii locali, cum ar fi abundenţa precipitaţiilor, prezenţa bazinelor de apă stătătoare (ţînţarii se înmulţesc intens în condiţii de umeditate înaltă), numărul anual de zile cu temperatura medie mai înaltă de 15°C. Pentru regiunile cu climă temperată, inclusiv Republica Moldova boala poartă caracter sezonier şi coincide cu perioada caldă a anului.

        În regiunile tropicale cazurile de îmbolnăvire sunt frecvente pe parcursul întregului an, mai cu seamă în perioada ploioasă, aceste ţări fiind numite ,,endemice”. Cea mai endemică zonă pe glob este continentul african, căruia îi revin 60% din totalul îmbolnăvirilor, responsabile de 80% de decese.

Grupele de risc

        Vulnerabili sunt îndeosebi persoanele care nu au imunitate la malarie (europenii) şi înfăptuiesc călătorii din regiunile lipsite de malarie în regiunile cu indicile înalt de persistenţă a invaziei.

        În zonele endemice pericol înalt de îmbolnăvire ameninţă îndeosebi femeile însărcinate şi copiii, care au o imunitate scăzută. Malaria poate provoca avorturi spontane şi anual convoacă peste 10% de cazuri decese printre mame. Conform datelor OMS în ultimul deceniu anual decedează mai mult de 800 mii copii pînă la 5 ani, ce constituie 8% din decesul total în acest segment de vîrstă.

        În fiecare 30 de secunde pe continentul african din cauza malariei decedează un copil.


Profilaxia

      Profilaxia malariei constă în primul rînd în depistarea şi tratarea precoce a bolnavilor şi purtătorilor de paraziţi, supravegherea şi examinarea periodică a convalescenţilor după boală şi a cetăţenilor întorşi din alte ţări, unde se înregistrează această maladie. Ultimii se dispensarizează de către medicii de familie din teritoriu pe parcursul a doi ani.

- În caz de febră aceste persoane trebuie să se adreseze medicului pentru a exclude malaria.

- Persoanele care migrează în zone endemice trebuie să consulte medicul infecţionist referitor la modul de utilizare a chimioprofilaxiei individuale. Administrarea regulată a preparatelor antimalarice asigură o evoluţie mai uşoară a malariei, evitînd complicaţiile.

-În combaterea malariei o importanţă majoră o are lupta cu ţînţarii, care constă în prelucrarea bazinelor acvatice cu insecticide, care servesc ca loc de îmulţire a ţînţarilor, lichidarea locurilor mlaştinoase. Foarte eficientă este folosirea insecticidelor: pulverizarea remediilor cu efect static de durată în interiorul încăperii sau folosirea plaselor-antimoschit, prelucrate anterior cu insecticid cu efect de durată, aceastea fiind metode puţin costisitoare şi eficiente.

OMS recomandă:

- Tratarea urgentă a malariei (după posibilitate, în decurs de 24 ore din momentul apariţiei simptomelor).
- Folosirea plaselor - antimoschit prelucrate cu insecticid, pentru prevenirea muşcăturilor de ţînţari în timpul nopţii.
- Chimioprofilaxia antimalarică la persoanele, ce migrează în zone endemice prin malarie.
- Pulverizarea insecticidelor cu efect static de durată în interiorul încăperilor, pentru distrugerea ţînţarilor din locuinţe.

Educaţia pentru sanătate a populaţiei privind profilaxia malariei

      Propagarea măsurilor de profilaxie a malariei este obligaţia personalului instituţiilor medicale, implicat în depistarea precoce a sursei de infectare şi efectuarea de urgenţă a măsurilor antiepidemice.

       Pe lîngă utilizarea diverselor forme de propagare a măsurilor de profilaxie a malariei (prelegeri, emisiuni la radio şi televiziune, etc.) sunt necesare şi conversaţii cu populaţia din policlinici şi staţionare, precum şi în timpul raidurilor, accentuînd necesitatea adresării urgente la medic în cazul apariţiei simptomelor malariei.

       Informarea persoanelor, care pleacă în zonele endemice depre semnele clinice, transmiterea şi măsurile de prevenire a malariei, referitor la modul de utilizare a chimioprofilaxiei individuale.

 



Particpant la concursul WebTop
©2006-2010 Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova